Blog
Dealul Filipeni
Cota: 430m | Dificultate: Medie
Info Rapid:
Vânt Ideal: 12-25 km/h (Direcție: NV)
Suprafață: iarbă scurtă / fără obstacole
Acces: auto
- Parcare: nu este amanajată dar se poate parca pe marginea drumului
- Islaz comunal
Coordonate GPS:
Descriere
O zonă bună de înălțat zmeie situată în comuna Filipeni jud. Bacău. Este o suprafață largă de islaz comunal chiar langă șoseaua ce duce de la Bacau la Izvorul Berheciului. Se poate ieși cu mașina de pe șosea și parca pe islaz. De la marginea șoselei cam în 200m panta începe să coboare dar zona de platou este dreaptă și are câteva sute de metri pătrați. Zona este fără copaci, cu iarbă scurtă pe jos și pădure pe partea cealaltă a șoselei care este spre Nord.
Se poate ajunge cu autoturism sau bicicletă mergând pe Drumul Județean 241A. Exista și un număr de 8 curse cu microbuze din Autogara Bacău spre Izvorul Berheciului zilnic.
Zona este practicabilă aproape tot timpul anului, vântul este prezent în cea mai mare parte a timpului din directia N - NV, de obicei fără rafale. Convenabil și pentru aripi mari sau parapante.
Priveliște este frumoasă de jur împrejur, pădure în zare și coamele dealurilor din apropiere.
Filmare din locație
Hartă vânt în locație
Siguranță și Sfaturi
Câteva imagini din locație
Prin împrejurimi
Dealurile din jurul comunei Filipeni, județul Bacău fac parte din Colinele Tutovei situate pe Podișul Moldovei în subunitatea denumită Podișul Bârladului. Zona se face remarcată printr-un relief deluros, intens fragmentat de văi paralele, orientate în principal pe direcția Nord – Sud sau Nord-Vest–Sud-Est. Peisajul este dominat de alternanța culmilor deluroase cu văile adânci.
Ca elevație, dealurile se ridică până la o înălțime de 500m (Podișul Moldovei atinge maximum 550m altitudine), în timp ce văile cele mai adânci se ridică la un nivel de 100m față de suprafața marii.
1. Înspre Nord
Aproximativ 15–20 km spre nord, relieful își păstrează caracterul deluros și este dominat în continuare de culmile înalte ale Colinelor Tutovei. Aceste forme de relief marchează o zonă de tranziție către Podișul Central Moldovenesc.
Peisajul este variat, dar păstrează o anumită unitate morfologică. Culmile deluroase sunt relativ alungite dar bine conturate.
Între culmi se dezvoltă platouri structurale interfluviale. Aceste platouri reprezintă suprafețe relativ plane situate pe coamele dealurilor ca rezultat al proceselor de modelare îndelungată a reliefului. Platourile sunt separate de văi înguste și adâncicere încă contribuie la fragmentarea accentuată a terenului.
Altitudinile cresc treptat pe măsură ce se înaintează spre nord. În mod frecvent, dealurile ating valori cuprinse între 350 și 450 metri dar această creștere altitudinală este progresivă, nu bruscă. Versanții dealurilor prezintă adesea pante moderate până la accentuate.
Dealurile sunt supuse unor procese active de eroziune favorizată de natura friabilă a rocilor.
În alcătuirea litologică predomină nisipurile, luturile și argilele folosite ca materiale de construcție ușor de dislocat și transportat.
În unele zone apar încă alunecări de teren active (multe însă sunt vechi). Toate aceste procese contribuie la remodelarea continuă a versanților și la dinamica peisajului.
2. Spre Est și Nord-Est
Această direcție traversează zona centrală a Colinelor Tutovei, intersectând perpendicular culmile și văile paralele. Pe o distanță de 15–20 km se observă o succesiune repetitivă de dealuri alungite și văi consecvente.
Aceste văi urmează înclinarea straturilor geologice, conferind reliefului un aspect ordonat.
Dealurile sunt orientate predominant pe direcția Nord–Sud și sunt separate de văi colectoare bine conturate.
Acest tip de organizare reprezintă trăsătura caracteristică a regiunii. Întreaga zonă este drenată de cursuri mici de apă care se îndreaptă spre sud, formând bazinului hidrografic al râului Bârlad.
3. Înspre Sud
Peisajul își păstrează caracterul deluros.
Pe măsură ce te depărtezi cu aproximativ 20 km de Filipeni, altitudinile încep să scadă treptat.
Relieful face astfel tranziția către Valea Bârladului. Culmile devin mai domoale, iar formele de relief sunt mai puțin accentuate.
Văile se lărgesc ușor și sunt străbătute de cursuri mici de apă.
Altitudinile medii ale dealurilor din această zonă se situează între 250 și 350 de metri.
4. Spre Vest
Relieful își menține caracterul deluros, dar se apropie de contactul cu o altă unitate majoră de relief.
În primii 10–15 km predomină același peisaj de coline fragmentate și văi înguste.
Pe măsură ce te apropii de 20 km, relieful începe să coboare pe versantul vestic al Podișului Moldovei.
Acest versant este mai abrupt și marchează trecerea către zone mai joase.
Podișul Moldovei domină Câmpia Siretului Inferior, caracterizată printr-o luncă largă și joasă care se deschide către o panoramă amplă asupra Văii Siretului, situată la altitudini mult mai reduse.
Practic,
pe o rază de 20 km în jurul comunei Filipeni, te afli într-un podiș fragmentat de tip colinar, caracterizat prin dealuri alungite relativ paralele, cu altitudini medii situate undeva la 300-400 m, separate de văi adânci. Întregul ansamblu coboară treptat spre Sud și abrupt spre Vest.